Meniu

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război rezumat: acțiunea, personajele și finalul

Carte veche legată în piele pe o masă – ilustrație pentru Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război rezumat

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război rezumat: romanul lui Camil Petrescu spune povestea sublocotenentului Ștefan Gheorghidiu, care trece prin gelozia unei căsnicii în criză și apoi prin experiența frontului din 1916. Mai jos găsești subiectul pe scurt, acțiunea celor două cărți, personajele principale, temele și semnificația finalului, adică exact ce îți trebuie pentru lectură, la clasă și la Bacalaureat.

Despre roman: autor, apariție și structură

Camil Petrescu (1894–1957) s-a născut și a murit la București. A fost mobilizat în 1916, a luptat pe front, a fost rănit și luat prizonier în 1917 și eliberat în 1918, iar biografia scriitorului arată că experiența războiului se regăsește direct în romanul publicat în 1930.

Cartea are două părți: „Cartea întâi”, despre iubire și gelozie, și „Cartea a doua”, despre război. Este un roman psihologic, scris la persoana I: naratorul este chiar Ștefan Gheorghidiu, care își analizează fiecare gest, fiecare vorbă și fiecare îndoială. Romanul face parte din lecturile obligatorii de liceu și este unul dintre textele mari din zona de artă și educație a literaturii interbelice.

Te-ar putea interesa și

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război rezumat pe scurt

În primăvara lui 1916, Ștefan Gheorghidiu, sublocotenent proaspăt, lucrează cu regimentul lui la fortificațiile de pe Valea Prahovei. O discuție la popota ofițerilor, despre un bărbat care și-a ucis soția infidelă și a fost achitat, îi trezește amintirea propriei căsnicii. Ștefan își amintește cum s-a căsătorit, din dragoste, cu Ela, o colegă de facultate, cum o moștenire neașteptată i-a schimbat viața și cum a început să o bănuiască de infidelitate.

Apoi România intră în război. Pe front, Ștefan descoperă frica, haosul și moartea. Rănit și întors la București, nu mai simte gelozia de altădată: se desparte de Ela și îi lasă tot, „adică tot trecutul”. Ca și Ghiță din nuvela lui Slavici, personajul trăiește o criză interioară, dar la Camil Petrescu ea se termină cu o eliberare, nu cu o crimă.

Cartea întâi: „Ultima noapte de dragoste”

Ștefan și Ela sunt la început doi studenți săraci, care trăiesc modest și se iubesc. Totul se schimbă când Ștefan primește o moștenire importantă de la unchiul Tache. Discuțiile aprinse din familie despre bani, mai ales cu unchiul Nae Gheorghidiu, politician, îl dezgustă pe Ștefan, în timp ce Ela devine tot mai interesată de afaceri, de modă și de viața mondenă.

Momentul de criză este excursia la Odobești. Ela îi acordă toată atenția domnului G., un avocat și dansator cunoscut de puțin timp, iar Ștefan urmărește fiecare gest al ei, chinuit de gelozie. Urmează o serie de despărțiri și împăcări. Pentru recapitulare, merită să parcurgi și un rezumat pe capitole, care urmărește acțiunea pas cu pas.

Un studiu publicat în revista Meridian Critic a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava citește transformarea Elei ca pe o formă de mimetism social: soția lui Ștefan copiază pas cu pas comportamentul lumii bune în care intră după moștenire, iar excursia la Odobești e secvența în care schimbarea devine vizibilă.

Cartea a doua: „Întâia noapte de război”

A doua parte este jurnalul de front al lui Gheorghidiu. Regimentul lui trece munții, iar Ștefan descoperă un război foarte diferit de cel din discursuri: ordine contradictorii, soldați nepregătiți, nopți fără somn, frică și morți. Problemele lui sentimentale par deodată mici în fața pericolului de fiecare clipă.

Ștefan este rănit și ajunge la spital, apoi se întoarce acasă. Experiența morții l-a schimbat: privește căsnicia cu detașare și hotărăște să se despartă de Ela. La fel ca în comedia lui Caragiale, banii și aparențele joacă un rol mare în poveste, dar aici ele sunt văzute prin ochii unui om care caută absolutul.

Personajele principale

Romanul are puține personaje importante, toate văzute prin ochii naratorului, așa că le cunoaștem doar așa cum le percepe el.

PersonajCine esteCe îl definește
Ștefan Gheorghidiustudent la Filosofie, apoi sublocotenentlucid, orgolios, gelos, în căutarea iubirii absolute
Elasoția lui Ștefan, fostă colegă de facultatefrumoasă, atrasă de bani și de viața mondenă după moștenire
Domnul G.avocat și dansator, cunoscut în societaterivalul bănuit al lui Ștefan
Unchiul Tacherudă bogată și avarălasă moștenirea care schimbă viața soților
Nae Gheorghidiuunchiul lui Ștefan, om politicpragmatic, interesat de bani și de influență

Temele, tehnica narativă și finalul

Temele principale sunt iubirea și războiul, două experiențe-limită prin care Ștefan își verifică ideile. Iubirea este pentru el o valoare absolută, iar gelozia apare tocmai din această pretenție. Războiul, în schimb, îl obligă să vadă lumea reală, fără idealuri. Naratorul este subiectiv și nesigur: nu știm niciodată sigur dacă Ela l-a înșelat, pentru că vedem totul doar prin conștiința lui.

Finalul arată o eliberare. Ștefan nu se răzbună, ci renunță: îi lasă Elei bunurile și tot ce ține de viața lor comună. Gestul închide povestea iubirii și marchează maturizarea personajului. În același an, 1930, a apărut și romanul lui Sadoveanu despre Vitoria Lipan, o eroină care face exact opusul: nu analizează, ci acționează, așa cum arată rezumatul Baltagului.

Sfat: La Bacalaureat nu povesti toată acțiunea. Reține trei scene-cheie (discuția de la popotă, excursia la Odobești și finalul cu „tot trecutul”) și explică prin ele ideea de roman psihologic, cu narator la persoana I și timp subiectiv.

Ecranizarea și adaptările pentru scenă

Romanul a fost ecranizat în 1980 de Sergiu Nicolaescu, în filmul „Ultima noapte de dragoste”, cu Vladimir Găitan în rolul lui Ștefan Gheorghidiu și Joanna Pacuła în rolul Elei. Povestea a ajuns și pe scenă: la Teatrul Național din Cluj-Napoca, Ada Lupu a semnat adaptarea romanului pentru teatru, cu premiera în aprilie 2015.

Pentru elevi, romanul rămâne important: lucrările lui Camil Petrescu sunt pe lista operelor pentru Bacalaureat, la romanul interbelic și la romanul psihologic. Filmul și spectacolul sunt bune de văzut după lectură, nu în locul ei.

Te-ar mai putea interesa și

Întrebări frecvente despre Ultima noapte de dragoste

Când a apărut romanul?

Romanul a fost publicat în 1930.

Cine este naratorul?

Naratorul este personajul principal, Ștefan Gheorghidiu, care povestește la persoana I.

Unde începe acțiunea?

În primăvara lui 1916, pe Valea Prahovei, unde regimentul lui Ștefan lucrează la fortificații.

Ce se întâmplă la Odobești?

În excursia la Odobești, Ela îi acordă multă atenție domnului G., iar gelozia lui Ștefan devine obsesie.

Cum se termină romanul?

După război, Ștefan se desparte de Ela și îi lasă tot, „adică tot trecutul”.

Ce fel de roman este?

Este un roman psihologic interbelic, al experienței, cu narator subiectiv și cu acțiunea urmărită prin conștiința personajului.

Publicat în: Recenzii Carte

Despre autor

Sunt Calin Vornicu, am 38 de ani si sunt jurnalist cultural. Am absolvit Facultatea de Litere si ulterior m-am specializat in jurnalism cultural, colaborand cu reviste si publicatii dedicate artelor si patrimoniului. Scriu articole, realizez interviuri si particip la evenimente culturale, aducand in prim-plan artisti, expozitii si manifestari care imbogatesc viata comunitatii.

In afara meseriei, imi place sa vizitez muzee si galerii de arta, sa citesc literatura clasica si contemporana si sa particip la festivaluri culturale. De asemenea, gasesc inspiratie in calatorii, fotografie si muzica, pasiuni care se impletesc firesc cu activitatea mea jurnalistica.

Citește și

Comentarii

Încă nu sunt comentarii. Ai o întrebare sau o completare? Scrie mai jos.

Lasă un comentariuRăspunde la comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nu se publică.

Parteneri România 174