În ultimul deceniu, sistemele de supraveghere video s-au transformat de la sisteme simple de achiziție video și afișare la sisteme inteligente (semi)autonome, capabile să efectueze proceduri complexe. În prezent, un sistem de supraveghere video poate integra unii dintre cei mai sofisticați algoritmi de analiză a imaginilor și video din domenii de cercetare, cum ar fi clasificarea, recunoașterea modelelor, luarea deciziilor, îmbunătățirea imaginii și multe altele. Astfel, un sistem modern de supraveghere cuprinde dispozitive de achiziție de imagini și video, module de prelucrare a datelor – analiză și unități de stocare, componente, toate cruciale pentru fluxul de lucru al sistemului.
O scurtă istorie a sistemelor de supraveghere video
Literatura sugerează că sistemele de supraveghere video au evoluat din punct de vedere tehnic sub trei generații. Prima generație (1G) datează din anii 1960, când au fost introduse pentru prima dată sistemele analogice Close Circuit TV (CCTV), în principal pentru aplicații de supraveghere interioară. Pentru acea vreme, sistemele 1G au avut rezultate destul de satisfăcătoare, câștigând încrederea pieței cu implementări în bănci, supermarketuri, etc. Cu toate acestea, tehnologia analogică le-a restrâns capacitățile, în special pentru procesele de înregistrare și distribuire. În anii 1980, imagistica digitală a evoluat sistemele de supraveghere la a doua generație (2G), oferind două progrese majore. În primul rând, compresia și distribuția au devenit acum mai eficiente și mai rentabile. În al doilea rând, în sistemele de supraveghere au fost introduși algoritmi de viziune computerizată, oferind funcționalități semi-automatizate, cum ar fi urmărirea obiectelor și alertarea evenimentelor. În sfârșit, încă de la începutul anilor 2000, se poate vorbi de a 3-a generație de sisteme de supraveghere, unde sunt explorate sisteme de supraveghere complet automatizate pe suprafață extinsă, având ca scop oferirea de cadre de raționament și funcționalități de analiză comportamentală, încorporând și integrând în același timp platforme multi-senzor și tehnici de fuziune a datelor.
Tipuri de sisteme de supraveghere video
Cele mai citite articole
Există multe variante de sisteme de supraveghere video, fiecare încercând să îndeplinească o parte din piață. Se pot trasa mai multe categorisiri. Prin urmare, se pot clasifica sistemele de supraveghere video în funcție de tipul modalității de imagistică dobândite, producând categorii precum „sisteme cu o cameră”, „sisteme cu multe camere de supraveghere”, „sisteme de camere fixe”, „sisteme de camere mobile” și „sisteme de camere hibride”. O altă clasificare se poate baza pe aplicațiile pe care le oferă un sistem de supraveghere video, cum ar fi urmărirea obiectelor, recunoașterea obiectelor, reidentificarea ID-ului, alertarea personalizată a evenimentelor, analiza comportamentului etc. Poți alege ultimele tipuri de sisteme de supraveghere video, însă dacă nu dorești să investești foarte mult te poți orienta către folosirea de calculatoare refurbished și camere la mâna a doua. Este important să îți stabilești un buget de la început, pentru a nu avea surprize atunci când vei avea de achiziționat întregul sistem, cu tot ce presupune acesta. Nu fă rabat de la achiziționarea unui UPS, care este foarte impotant atunci când sunt fluctuații de tensiune electrică sau când se va întrerupe curentul electric, fie din greșeală, fie intenționat.
Caracteristicile unui sistem de supraveghere video performant pentru viitor
Sistemele de supraveghere trebuie să facă față mai multor provocări. Astfel, sistemele de supraveghere trebuie să se adapteze cu tehnologiile emergente de rețea și infrastructură, cum ar fi sistemele cloud, pentru a oferi servicii mai robuste și mai fiabile. Această tendință va cere și integrarea diferitelor sisteme de supraveghere pentru extragerea de cunoștințe mai utile. Această integrare va necesita noi protocoale de comunicare și formate de date între agenții de supraveghere, precum și noi baze de date adaptate pentru supraveghere și limbaje de interogare. În cele din urmă, sunt necesari algoritmi mai preciși, mai ales în contextul analizei comportamentale și al detectării activităților anormale.
